Marioneta – GGM

„Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt doar o marioneta de carpa si mi-ar mai darui un pic de viata, probabil ca nu as spune tot ce gandesc, dar as gandi tot ce spun. As pretui lucrurile nu pentru ce valoreaza, ci pentru ce semnifica. As dormi putin, as visa mai mult; inteleg ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem 60 de secunde de lumina. As merge in timp ce altii ar sta pe loc, as ramane treaz in timp ce toti ceilalti ar dormi. As asculta in timp ce altii ar vorbi si, Doamne, cum m-as bucura de savoarea unei inghetate de ciocolata! Daca Dumnezeu m-ar omeni cu o farama de viata, m-ar impinge de la spate in bataia soarelui, acoperindu-mi cu razele lui nu doar corpul, ci si sufletul. Doamne, daca eu as avea o inima, mi-as scrie ura pe un cub de gheata si as astepta ca soarele sa-l topeasca. As picta pe stele, cu un vis al lui Van Gogh, un poem de Benedetti si o serenada de Serrat pe care as oferi-o Lunii. As darui lacrimile mele trandafirilor, ca sa simt durerea spinilor si sarutul petalelor.
Doamne, daca as putea primi o farama de viata…. nu as lasa sa treaca o zi fara sa le spun oamenilor ca iubesc, ca ii iubesc. As convinge fiecare barbat si fiecare femeie ca la ei tin cel mai mult si as trai indragostit de iubire. Barbatilor le-as dovedi cat gresesc crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, fara sa stie ca imbatranesc atunci cand renunta sa se mai indragosteasca. Unui copil i-as darui aripi, dar l-as lasa sa invete singur sa zboare. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu varsta, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii…. Am invatat ca toti vor sa traiasca pe varful unui munte, fara sa stie ca adevarata fericire este urcusul catre culme. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange in pumnul sau micut, pentru prima oara, degetul mare al tatalui sau, il tine strans pentru totdeauna. Am invatat ca un om are dreptul sa priveasca de sus la un altul, doar atunci cand il ajuta sa se ridice.
Sunt o multime de alte lucruri pe care as putea sa le invat de la voi, desi, realmente, multe nu imi mai vor servi la nimic, fiindca atunci cand ma vor pune la pastrare in acea cutie eu voi fi murit deja”

Marioneta

Gabriel Garcia Marquez

Posted on 12 Septembrie, 2006, in Poems & Stuff. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: