Internetul si umanitatea

Stai si privesti in jurul tau si parca ai vrea sa opresti pentru cateva secunde miscarea si forfota care te inconjoara. Iti dai seama ca este imposibil, ca esti prins intr-un vartej pe care nu-l poti opri si pe care nu-l poti controla. Poti cel mult sa i te sustragi.

Am ascultat recent un reportaj in care se vorbea despre… singuratatea oamenilor moderni. Din ce in ce mai putini oameni pot spune ca au prieteni. Interfanta unui soft este din ce in ce mai preferata unei interfente umane. Mai clar, oamenii, in special tinerii, petrec din ce in ce mai mult timp in fata calculatoarelor, preferandu-le pe acestea in dauna oamenilor. Pentru ca sunt tot timpul inclinata sa cercetez substratul psihologic al unei probleme, voi incerca sa imi explic si sa va ajut sa va explicati ce cauzeaza aceasta instrainare mascata sub aparenta unei comunicari la nivel mondial.

“Priveste-ma in ochi!”
Cu siguranta la un moment dat a existat o persoana in ochii careia, din diverse motive, nu te puteai uita. Ai fi preferat sa scrii sute de cuvinte, sa dai sute de explicatii in scris, decat sa te uiti doua secunde in ochii celui cu care purtai conversatia. Internetul a rezolvat problema aceasta. Nu mai este nevoie sa dai ochii cu cel cu care conversezi. Pentru asta exista Yahoo! Messenger. Nu mai trebuie sa cobori ochii in pamant pentru ca fereastra de mess nu are ochi, nu te priveste si nu te intimideza. In plus, daca nu stii cum sa raspunzi la o intrebare, poti intotdeauna sa amani. Ce aduce bun toata povestea asta? Eu zic ca doar RAPIDITATE.

Fara indoiala ca si tu vei fi cuprins de acest vortex. Este mult prea rapid si odata ce ai intrat in el nu mai exista cale de intoarcere. Propriul “soft” iti este virusat. Cultura lumii Internetului este deja o realitate ce nu poate fi negata si nici ignorata. Este peste tot. Omenirea devine din ce in ce mai dependenta de tot ceea ce inseamna comunicare prin intermediul Internetului.

Vorbeam zilele trecute cu o prietena pe messenger. Din vorba in vorba s-a produs o neintelegere. Ea a crezut ca eu as vrea sa-i scriu pe adresa de acasa. Imi da adresa completa, iar eu stau si ma uit uimita, imaginadu-ma caligrafiind pe un plic timbrat adresa ei. Am fost uimit de propria mea reactie. Nu eram deloc dispus sa scriu de mana si sa merg la posta personal sa trimit scrisoarea. Mi se parea mult mai COMOD sa trimit un mail.

Cat de benefica este aceasta comoditate? Eu spun ca este o utopie sa incerci sa te opui unei astfel de schimbari, unei realitati ubicue care este INTERNETUL. Da, Internetul este bun, da, Internetul ne ajuta foarte mult si ne scuteste de foarte multe batai de cap si da, Internetul trebuie folosit cu limita. Spre exemplu, nu faceti ca mine. Sunteti plecati in vacanta si va luati laptopul dupa voi ca sa fiti tot timpul la curent. Puneti o limita, stabiliti voi cat din viata voastra este dedicata utilizarii Internetului si nu lasati Internetul sa va hotarasca programul.

Este foarte usor sa-ti pierzi capul in lumea asta in care traim, este foarte usor sa te lasi condus de tot ceea ce inseamna tehnologie, sa consideri ca toate gadget-urile care apar sunt net superioare fiintei umane, uitand ca de fapt omul face masina si nu invers. Omul a creat Internetul si nu invers.

Nu renuntati la oamenii in carne si oase. Fiti moderni, dar fiti umani!

Posted on 12 Iulie, 2006, in Real life. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: