Oare putem muta muntii?

Zi de zi, omul – animal social – vine in contact cu altii asemenea lui si, de multe ori, se nasc povesti frumoase intre ei, incarcate de emotie si admiratie. Sunt oameni care reusesc sa schimbe totul in jurul lor si, mai ales, sa te schimbe pe tine ca OM. Lor le dedic aceste randuri.

Daca viata iti da lamai, fa limonada. Ce simplu pare! Si asta e cel mai bun sfat pe care il poti primi cand lucrurile din jur devin apasatoare. Insa, putini oameni mai au taria de a privi lucrurile dintr-o perspectiva atat de optimista.

Desigur, lectiile de viata le primesti daca ai bunavointa si ragazul de a-l intelege pe cel de langa tine. De multe ori, suntem prea grabiti si mult prea preocupati de ale noastre ca sa observam gesturile si sa ascultam cuvintele oamenilor din viata noastra. Dar putem invata de la un domn in varsta ce este respectul cand il vedem ridicandu-se de pe scaun si oferind locul unei femei insarcinate care are o treime din varsta lui; sau de la un copil care spune multumesc atunci cand i se ofera o bomboana; de la un adolescent care iti tine usa sa intri in supermarket; de la o vanzatoare care gaseste energia sa zambeasca si sa faca small talk atat cu cele patru persoane care sunt asezate in fata ta la coada, cat si cu tine. Astfel de oameni reusesc sa schimbe ceva in cursul monoton si apatic al vietii lor si a celor din jurul lor.

Eu am invatat ca este nevoie doar de determinare ca sa poti trece peste orice obstacol ti se iveste in cale. Nu exista problema care sa nu aiba rezolvare daca reusesti sa te automotivezi indeajuns si ai rabdarea de a-i asculta pe cei care iti vor binele. Oricare dintre noi poate muta muntii din loc daca asta isi propune.

The course of true love never did run smooth

E Simplu…

… se intampla uneori sa iti doresti ceva si sa primesti exact altceva, sa vrei sa faci bine si sa faci rau cuiva, sa visezi departe si sa bati pasul pe loc. Dar nimic nu se intampla degeaba…

Asa ca, daca vei cadea sa te ridici, daca te trezesti sa nu uiti sa zambesti si sa nu ii lasi pe altii sa se foloseasca de sufletul tau, pentru ca nu le apartine…E un joc simplu, joaca cum stii tu mai bine…

E simplu.

E viata… Si nu e complicata, doar noi o facem sa fie…!

nokiaonline post

Vino, dragostea mea!

Tacerea

Tăcerea este cel mai puternic vehicul al prezenţei, aşa că atunci cînd citeşti, priveşti sau asculţi vorbele cuiva, conştientizezi liniştea dintre şi din spatele cuvintelor (sunetelor). Conştientizînd pauzele care ne oferă realul înţeles al cuvintelor (şi nu interpretările trecute ale minţii). Ascultarea liniştii, oriunde ne-am afla, este o cale directă şi uşoară de a deveni prezent. Chiar dacă există zgomote, printre ele şi în spatele lor va exista întodeauna liniştea. Ascultarea liniştii exterioare şi nu rumegarea gîndurilor induce imediat liniştea interioară. Numai liniştirea poate percepe liniştea. Şi ce altceva este liniştirea decît prezenţa, conştientă eliberată de toate formele gîndirii şi devenirii…

Dragostea

Dragostea este sentimentul suprem. Crestem, traim si ne urmam cursul vietii intr-o dorinta continua de a ne implini destinul iubirii, de a simti pasiunea si bucuria alaturi de „jumatatea sufletului” nostru.
Toate iubirile sunt sublime, milioane de oameni si milioane de povesti, toate diferite si pline de savoare si, totusi, atat de asemanatoare. Oameni singuri, care vor sa iubeasca, sa fie iubiti si sa impartaseasca alaturi de cineva darurile pe care destinul le aseaza in calea vietii.
„La bine si la rau”, este lozinca si legamantul pe care il facem partenerului. Ganduri bune, sperante si planuri de viata…, entuziasm, zambet si acel sentiment aproape palpabil de implinire.
Tot acest buchet frumos de sentimente si trairi il primeste fiecare cuplu la inceput de drum. Din pacate, din entuziasmul si betia inceputului multi uita ca, daca nu le ingrijesti, florile sunt trecatoare. A avea grija de acest „buchet”, inseamna a te comporta asemeni gradinarului care in fiecare zi isi ingrijeste florile, le uda, vorbeste cu ele si le pune pamantul cel mai bun.
Asta inseamna o munca si o grija permanenta, si daca este bine facuta, va fi urmata de bucuria de a privi in fiecare zi prospetimea florilor in ochii, sufletul si comportamentul partenerului tau.
Sa nu uiti, inseamna sa intelegi ca cel de langa tine iti este egal, el nu iti „apartine, nu este un bun pe care il dobandesti, o proprietate”, ci este acea persoana care ti-a starnit si aprins focul pasiunii. Este jumatatea intima a sufletului tau, acel „ceva” care te completeaza fara efort si acest lucru trebuie sa fie natural, armonios, nu venit din constrangere sau teama.
Sa ai grija, inseamna sa respecti dorintele celui de langa tine, sa incerci sa comunici si sa inveti sa asculti intr-un mod veritabil, cu calm si multa rabdare. Sa intelgi ca „Noi” inseamna dorintele noastre contopite, un crez comun dat de necesitati comune.
Sa ingrijesti, inseamna sa ai capacitatea de a aduce bucurie, de a fi spontan, inventiv, de a surprinde viata asa cum este fara a eticheta si a te ascunde in concepte rigide.
De cele mai multe ori, noi oamenii asteptam retete miraculoase, sfaturi si pasi „eficienti” care ar trebui urmati pentru a avea o relatie implinita. Desi spuneam ca povestile seamana, actorii sunt de fiecare data altii si in acest context intimitatea si particularitatile unei relatii nu pot fi intelese si simtite decat de catre cei care o traiesc.
Din pacate, de cele mai multe ori din teama de a ne asuma ceea ce traim, incepem sa cautam raspunsuri acolo unde nu le putem gasi, la prieteni, parinti, frati. Indiferent cat de mult bine ne doresc apropiatii nostri, raspunsurile nu le vom gasi la ei. Trebuie sa avem curajul sa privim in oglinda propriei vieti, numai aici raspunsurile, indiferent daca ne plac sau nu, vor fi cele autentice.
A crede in realitatea cuvintelor inseamna a nega esenta lucrurilor traite. In noi sta intelepciunea si priceperea „gradinarului” care a vazut cum cresc florile, care a simtit parfumul, care a trait total experienta. Mormane de cuvinte, de teorii si definiti nu ne aduc intelegerea a ceea ce fiecare a simtit in propria poveste de iubire.
In viata ne definim prin valorile la care aderam si daca m-as gandi la cele sase miliarde de oameni cu care impartim intinsul pamantului, sentimentul de dragoste si nevoia de a-l impartasi ramane una dintre nevoile noastre comune, fundamentale.
Dragostea este pamantul bun in care odata sadite, semintele iubirii vor da roade si viata noastra va fi acea gradina „rupta din Rai”, in care pacea, armonia si bucuria vor inflori.
Doar de noi, depinde sa avem dorinta de a deveni „gradinari” iscusiti.

Pe placul tuturor

Lumea

Marea mea îngrijorare… provine din faptul că simt fragilitatea ţesăturii spaţiului şi timpului. Simt cum se subţiază din ce în ce… Poate că lumea noastră îşi pierde vlaga, poate că se apropie de sfârşitul predestinat. Poate că se va sfărâma ca o scoică şi adevărul de granit al unei alte lumi se va revela în locul lumii de acum… Poate că acea altă-lume este lumea-de-dincolo, nu în sensul supranatural, nu în sensul unei vieţi de apoi, ci doar în sensul lumii care va urma lumii noastre. (Încă sunt convins că atunci când cunoaşterea noastră ştiinţifică va spori şi mai mult, vom putea explica asemenea fenomene fără să recurgem la superstiţii. Este, pur şi simplu, un nou aspect al realului). Poate că lumea noastră nu e altceva decât o viziune în ochiul vătămat a cine ştie cărui individ…
Nu ştiu ce vorbesc. Ştiu doar că există primejdia unui sfârşit, a încetării de a mai fi. Ştiu că nu putem avea încredere în pământul nostru degradat. Există un alt cosmos ascuns nouă, dar care ne dă semnale. Când va izbucni în faţa noastră, s-ar putea să ne spulbere, de parcă nici n-am fi existat vreodată…

Mai spun doar că… trebuie să ne oţelim în faţa şocului !

Sentimente

Din ce este facuta Dragostea?

Mereu m-am intrebat: din ce este facuta dragostea?
O alchimie care de cele mai multe ori ne da peste cap intreaga existenta, sau ne face sa traim la sublim.

Si totusi…

Atat de des credem ca frumusetea, instinctul, pasiunea, atractia sunt una cu Eros insusi… si, nu este asa.
Din ce esti facut TU, cel care ca un Zburator imi apari in vis si cu un zambet imi storci trupul care inca mai poarta cicatricile proaspete ale vietii…
De unde vii, TU, care esti si… atat de putin pari a fi ceea ce vad…
Ce vrei TU, cel care ma prinde de mijloc ca intr-o hora a genezei la facerea lumii… grau rosu in jurul nostru, peste tot…
Ei bine, din ce este facuta dragostea?
Iata albastrul de cer cu care-mi perturb modesta-mi existenta in drumul spre nemurire…
Si totusi, undeva TU, cel care trebuie sa ma indragostesti de tine, trebuie sa fii…
Am sa mai astept o clipa, cat se aprind luminile Londrei in noapte…

A.