Esti atat de rece in ochi. S-au stins in paginile cartii pe care mi-ai lasat-o, de parca stiai – intre cei doi trandafiri pe care i-am plantat in fata terasei. Nu mai ai culoare. Ploaia a sters urmele de pasi lasati pe solul innegrit. Am incercat sa-ti pictez ochii de dimineata, insa privirea ta nu era acolo. Nu o simteam in pensula intarita. Ascult aceeasi melodie si nu-mi dau seama daca doar de ieri seara imi place atat de mult. Am gasit cd-ul printre hartiile tale din pat. Ti-ai lasat corpul proaspat iesit de sub ploaia de apa calda, imbibat in cearsaful verde. Dimineata nu eram atat de singur. Tacamul tau e langa mine. Ti-am pus servetelul de masa rosu, cel care-ti place tie. Inca aud melodia noastra la radio. E ora 19.00. Lumina din biblioteca e stinsa, ochelarii au ramas pe raftul dinspre semineu. Nu, nu sunt intins pe canapeaua ciocolatie din sufragerie si nu-mi beau cafeaua de seara. Lipseste cealalta ceasca rosie. E pe masa din bucatarie. A ramas doar o dara de cafea inauntru. Ti-am pierdut ochii printre culorile care se incapataneaza sa acopere punctul de lumina din pupila. Ai ramas in pat, prins intre asternuturi. Timpul nu mai trece. L-am gasit in ochii tai din poza de pe noptiera. Nu sunt tristi. Imi zambesc cu aceeasi caldura.
identikboy
